Informația a fost confirmată de președinția Bulgariei, care a vorbit despre „un deces neașteptat”, fără a preciza nici cauza, nici locul decesului. Președintele Parlamentului, Țețka Țaceva, i-a adus un omagiu lui Jelev, precizând că parlamentarii vor ține un minut de reculegere pentru Jeliu Jelev. Membru al Partidului comunist bulgar în tinerețe, Jelev a fost exclus în 1965 pentru faptul că a criticat, în teza sa de doctorat, unele teorii ale lui Lenin. El a fost șomer mai mulți ani, pe măsură ce regimul l-a izolat.
Jeliu Jelev a devenit renumit pentru cartea sa „Fascismul”, pe care a publicat-o profitând de o perioadă de relaxare a cenzurii comuniste. La numai trei săptămâni după publicarea cărții, în 1981, cartea a fost interzisă și înlăturată din librării, întrucât asemăna regimul comunist cu administrația fascistă a țării din Al Doilea Război Mondial.
În ianuarie 1989, Jeliu Jelev a fost cofondator al Clubului glasnostului și al perestroikăi, o organizație antitotalitară care încerca să critice regimul comunist prin intermediul susținerii politicii liderului sovietic reformator Mihail Gorbaciov.
După înlăturarea dictatorului comunist Todor Jivkov la 10 noiembrie 1989, Jelev a fondat mișcarea anticomunistă Uniunea Forțelor Democrate (UFD). El a fost numit președinte al Republicii de către parlament în august 1990, câștigând apoi primele alegeri prezidențiale libere din Bulgaria în 1992, pentru un mandat de cinci ani.
După ce a pierdut nominalizarea partidului pentru a candida la un nou mandat de președinte în 1996, Jeliu Jelev a rămas în politică. A creat o fundație care i-a purtat numele, consacrată cercetărilor privind politica balcanică, și a fost membru și președinte al Clubului politic balcanic, din care au făcut parte foști lideri ai statelor sud-est-europene.
În 2009, Jeliu Jelev și-a exprimat opinia că Bulgaria ar trebui să se transforme într-o republică prezidențială, după model francez.